Nu sunt prea multe zilele unui an a căror semnificație să o egaleze pe cea a zilei de 9 mai. Sunt puțini și anii în care se suprapun aniversări emblematice ale unor evenimente cu semnificație maximă pentru umanitate, în ansamblul său, pentru popoarele din Europa și poporul român. Din această perspectivă trebuie să ne raportăm asumat la ziua de 9 mai 2021. În această zi marcăm trei momente istorice fundamentale: 144 de ani de când România și-a proclamat Independența de stat, împlinirea a 76 de ani de la Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial și 71 de ani de la publicarea Declarației Schuman, care a marcat debutul oficial al procesului de integrare economică în Europa.
Ziua de 9 mai 1877 a reprezentat pasul fundamental în consolidarea României ca stat independent și unitar, ziua în care Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe de la acea vreme, rostea în Parlamentul țării emblematicele cuvinte: „Suntem liberi, suntem o națiune de sine stătătoare!” După un secol și aproape jumătate de la acest moment istoric, noi, cei de acum, avem datoria să dovedim profund respect pentru curajul și hotărârea înaintașilor noștri care, cu gândul la generațiile viitoare, au contribuit la crearea statului român modern. Suntem datori să ne exprimăm profunda recunoștință pentru fiecare dintre cei care, prin aportul și grija manifestate pentru valorile românismului și prin spiritul de patriotism de care au dat dovadă pe câmpurile de luptă, au făcut posibilă apariția statului român modern. Un astfel de moment istoric a fost expresia consensului îmbrățișat de toți românii, a conlucrării între toate componentele societății noastre, a spiritului vizionar al cărturarilor noștri. Și atunci, ca de altfel în toate momentele vitale pentru neamul românesc, mediul universitar s-a aflat în prima linie a gândirii și acțiunii. Ca atare, este necesar ca și noi, cei de acum, chiar în vremuri nu dintre cele mai favorabile, să ne implicăm mai mult în „treburile cetății”, să venim cu soluții la provocările tot mai complexe și să contribuim la punerea lor în aplicare.
Tot astăzi sărbătorim 76 de ani la sfârșitul celei mai însângerate file a istoriei secolului trecut, Al Doilea Război Mondial, și trebuie să cinstim sacrificiul eroilor, oameni simpli sau demnitari ai statului, care au sperat într-o lume nouă ce pune conlucrarea în locul confruntării și care au contribuit prin jertfa lor, la cea mai lungă perioadă din istoria Europei fără confruntări militare semnificative. Este important de rememorat faptul că participarea României la victoria Europei civilizate împotriva exponenților unor doctrine politice condamnate de istorie și ambiții geopolitice condamnabile, în esența lor, s-a bazat exclusiv pe resursele sale economice și financiare, fapt aproape singular în rândurile statelor mijlocii și mici, componente ale coaliției antihitleriste. La acest moment, ar trebui să luăm aminte la faptul că și în aceste vremuri mai puțin prietenoase ar trebui să dovedim că ne putem baza pe resursele noastre pentru a depăși dificultățile, a elimina decalajele și a ne poziționa acolo unde ne este locul, printre cele mai de succes națiuni ale Europei. Nu doar în acest moment aniversar toți membrii comunității noastre universitare au datoria patriotică să îi omagieze pe tinerii români care s-au jertfit pentru victoria împotriva fascismului, să dovedească respect pentru componenții de atunci ai societății române, care s-au coalizat pentru a susține un proiect de țară îndrăzneț, și să nu uite jertfele străbunicilor și bunicilor lor care au crezut în valorile europene, le-au considerat ca fiind și ale lor și au dat totul pentru apărarea pământului strămoșesc. În aceste vremuri deosebit de provocative, în activitatea noastră de zi cu zi, avem datoria să contribuim la configurarea unor noi proiecte de țară și la transpunerea acestora în practică.
Astăzi, 9 mai 2021, sărbătorim Ziua Europei, împlinirea a 71 de ani de la momentul la care Robert Schuman, ministrul francez de externe, rostea discursul sau memorabil, cunoscut in istorie sub numele de Declarația Schuman, prin care propunea popoarelor de pe continentul nostru să creeze noi forme de cooperare politică și economică. În această zi „Europa sărbătorește pacea și fraternitatea”, demersurile întreprinse în această lungă perioadă conducând la obținerea de către Uniunea Europeană a Premiului Nobel pentru Pace în anul 2012. Dezideratul strategic a rămas și astăzi același: evitarea experiențelor traumatizante ale celor două războaie mondiale și minimizarea riscurilor oricărui fel de focar al tensiunilor care ar putea degenera într-o nouă conflagrație mondială între statele europene. Este necesar, mai mult ca oricând, ca UE să urmeze o linie politică externă coerentă și cuprinzătoare pentru problemele cu acre se confruntă această regiune dar și restul lumii, mai ales în această perioadă critică, și să rămână un simbol al păcii și unității în diversitate a continentului european.
În al 14-lea an de când România face parte din cea mai complexă arhitectură asociativă a lumii, Uniunea Europeană, și membrii Senatului nostru, la fel ca toții membrii comunității noastre universitare, au solide motive să își exprime încrederea în viitorul proiectului european, sperând ca reprezentanții noștri în structurile organizatorice comunitare să dovedească inteligență, spirit constructive, proactivitate și schimbare de vocație. Europa de astăzi este mult diferită de cea de acum 71 de ani, când se semna Declarația Schuman. Este pe cale să debuteze un amplu proces de dezbatere pe tema viitorului Uniunii, un proces care nu este întotdeauna simplu sau comod, dar credem că acest dialog trebuie să pornească de la ceea ce și-au dorit fondatorii Uniunii Europene și ceea ce își doresc și generațiile actuale, și anume: democrație, securitate și prosperitate durabile pentru întregul continent. Europa integrată trebuie să însemne și spiritul său tolerant, precum și locul în care toți cetățenii săi sunt liberi să studieze, să lucreze și să trăiască cu demnitate, speranță și tot mai multă prosperitate.
Chiar dacă aceste repere aniversare găsesc Europa într-un moment în care fundamentele sale cele mai trainice – coeziunea, solidaritatea, proporționalitatea și libertatea fluxurilor de mărfuri și factori de producție –sunt puternic puse la încercare, unii analiști semnalând o serie de vulnerabilități ale arhitecturii integrative europene, a venit vremea să se depășească disensiunile care mai persistă, să se rămână în logica valorii adăugate europene și să se facă tot ce este posibil pentru ca Europa ca agent al globalizării să câștige în fața Europei ca atenuator al globalizării, iar Europa ca piață să câștige în fața Europei ca putere.
Președinte al Senatului
Prof. univ. dr. Dumitru Miron